FÎNTÎNA CÎNTĂTOARE

Oraşul nostru era vestit în secolul al XIX-lea şi pentru faimoasa fîntînă cîntătoare, construită de Bodor Péter. Născut la Sîngeorgiu de Pădure în 1788, meşterul a surprins oamenii cu invenţiile lui ingenioase încă din copilărie. Patronat de către familia Zejk, el a frecventat Colegiul reformat din Tîrgu-Mureş, după care şi-a completat studiile la Politehnica din Viena. După terminarea studiilor el s-a întors în oraşul nostru, unde prima lui lucrare a fost reprezentată de ridicarea unui pod peste rîul Mureş pentru care, ca material de construcţie, a folosit în mod exclusiv lemnul. Podul a funcţionat aproape un secol, apoi a fost înlocuit de unul metalic. Celelalte lucrări ale meşterului, cum ar fi scările care duc în turnul bisericii din cetate sau orga bisericii din Chibed, sînt folosite şi azi. Se presupune că tot el a pictat frescele (aplicate pe zid uscat prin metoda aşa zisa al-secco) din interiorul bisericii catolice din Gherla. Totuşi, cea mai faimoasa lucrare al lui Bodor Péter a fost fîntîna cîntătoare din piaţa oraşului nostru.

Pînă în 1807, în piaţa din centrul Tîrgu Mureşului mai existase o fîntînă care însă s-a defectat. Ca urmare, Consiliul orăşenesc a hotărît organizarea unei licitaţii pentru reconstrucţia ei. Planurile cele mai frumoase şi cele mai potrivite modei secolului au fost prezentate de Bodor, care a finalizat reconstrucţia între 1820-1822. El a mărit bazinul de apă, mărind astfel şi volumul apei depozitate pentru eventualele cazuri de incendii, apoi a construit un fel de pavilion mic, care era acoperit de o cupolă. Aceasta ascundea ceasul şi mecanismul, care folosindu-se de forţa apei, asigura muzica. Pe cupolă era plasată o statuie a lui Neptun cu tridentul în mînă şi care indica trecerea timpului, rotindu-se încet. Statuia făcea o întoarcere completă în 24 de ore, iar muzica putea fi auzită din 6 în 6 ore. Poate că pentru cititorii de azi această construcţie ar părea prea pompoasă, dar ea a reprezentat gustul societăţii de atunci.

Autorităţile de la Budapesta chiar au fost de acord cu construirea unei fîntîni similare pe Margitsziget. Fîntîna a fost admirată de vizitatori şi de locuitori pînă în luna decembrie a anului 1836, cînd o furtună puternică i-a demolat cupola. Mecanismele ascunse în cupolă s-au defectat şi ceasul n-a mai putut fi reparat. Ca să păstreze tradiţia, Consiliul orăşenesc a angajat muzicanţi care să cînte la orele deja obişnuite de locuitorii oraşului. Cum edilii locali n-au găsit alt meşter care să repare mecanismul stricat, treptat "fîntîna miraculoasă" s-a degradat, ceea ce a rămas din ea fiind demolată în 1911.

Tradiţia populară a făcut din Bodor o figură misterioasă, afirmînd că înainte de a fi executat el a cerut să fie lăsat să coboare în fîntîna lui, şi atunci el însuşi a luat o piesă mică, fără care mecanismele acestuia nu mai puteau funcţiona. Toate acestea însă sunt pure fabulaţii, Bodor aflîndu-se în acea perioadă la Cluj, condamnat la închisoare pentru falsificare de bancnote şi participare la revoluţia din 1848-1849. După părerea mea ar fi frumos să reluăm măcar în parte tradiţia şi să avem ocazia să ascultăm muzică (bună) când ieşim puţin la plimbare prin centrul oraşului.