Vă invit acum
la o plimbare în orașul Tg.-Mureș, oraș care este plin de case celebre
și chiar de locuri misterioase. Ca toate vechile localități, abundă în
clădiri frumoase. Nici cele din strada Călărași (fosta Kossuth Lajos)
nu fac excepție. Această stradă face parte din " vechiul oraș",
găzduind case cu o arhitectură deosebită, în care stilul nou se împacă
armonios cu cel vechi.
Vizavi de impozanta clădire a B.R.D. se găsește o casă mai modestă.
Cîți dintre noi știu, de exemplu, că în clădirea situată pe această
stradă la numărul 18 a fost cîndva faimosul han "La calul alb". Pe
zidul casei se află o placă comemorativă așezată în anul 1936, care
amintește că poetul Mihai Eminescu a poposit aici în 1866 pentru o
noapte, odihnindu-se înainte de a continua pelerinajul spre Blaj. În
legătură cu popasul tîrgumureșan al marelui poet este avansată și o
altă ipoteză, potrivit căreia, nemaigăsind loc de odihnă în hanul "La
calul alb", el a fost găzduit de protopopul Partenie Trombițaș, care
i-a oferit lui Mihai Eminescu un maldăr de fîn proaspăt în pridvorul
Bisericii de lemn.
Atmosfera aparte a locului, se pare că l-a impresionat foarte mult pe
tînărul sensibil, reconstituind-o mai tîrziu în romanul Geniu pustiu:
"Clopotul cel dogit gemea bolnav în turn și toaca se izbea de stîlpii
clopotniței,… și m-am covrigat în clopotniță, cu dinții clănțănind și
muiat pîna la piele, părul meu cel lung îmi cădea peste ochi, mînuțele
mele slabe și reci le băgam tremurînd în mînecile ude. Așa am stat
toată noaptea."
Cuvintele poetului sunt încă impresionante și ne dau fiori. Forța de
evocare este copleșitoare, mărturie a geniului său creator..